Ce s-a întâmplat în această zi şi de ce este ea atât de importantă pentru noi? De ce merită menţionată, reţinută, sărbătorită?
Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, 24 ianuarie, și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească.
La scurt timp după numirea ca domn al Moldovei și Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza, acesta a împlinit, profitând de un context favorabil, ceea ce până atunci nu fusese decât un vis.
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
A fost şi puţin noroc.
În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, votat în unanimitate. Acest lucru a fost posibil datorită unei erori din documentul Convenţiei de la Paris, care preciza că trebuie să fie aleşi doi domnitori, însă nu interzicea aceleiaşi persoane să candideze pentru ambele domnii. Prin urmare, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri numai pe parcursul domniei sale. Însă, ulterior, aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, agreat atât de Franţa, cât şi de Prusia, a făcut ca acest act să devină ireversibil, principatele luând, odată cu urcarea pe tron a acestuia, în 1866, denumirea România.
Astfel, in fiecare an, la 24 Ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act al Unirii Principatelor Române prin care s-au pus temeliile statului român modern. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare s.a.
Evenimente petrecute într-o zi de 24 ianuarie:
1458 - Matei Corvin, fiul cel mai mic al lui Ioan Corvin, este ales rege al Ungariei.
1849 – S-a născut Badea Cartan, ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind căţti romaneşti, aduse clandestin din Romania, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independenţa al României.
1924 - Oraşul rusesc Petrograd este redenumit Leningrad pentru a cinsti memoria liderului comunist sovietic Vladimir Ilici Lenin.
972 - În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că Al Doilea Razboi Mondial e încă în desfăşurare.
1984 - A fost lansat pe piaţă primul computer Apple Macintosh.
2010 - Crina Coco Popescu în vârstă de 15 ani a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m), din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte. Recordul anterior era deţinut de americanca Samantha Larson care a urcat pe acest vârf în 2007, la vârsta de 18 ani.
La mulţi ani, România!
important a fost și faptul că Principatele au intrat sub garanția colectivă a celor șapte puteri europene, unde Franța lui Ludovic Bonaparte (Napoleon al III-lea) a jucat un rol însemnat.